Nervi.

       Caldura...un val de caldura ce imi porneste din abdomen si mi se raspandeste in tot corpul. Imi ajunge in creier unde opreste orice proces de gandire rationala dar porneste orice tip de reflex si imi pune numai picioarele in functiune. Merg, merg si merg poate se opreste.

Opreste-te. O sa regreti asta mai tarziu.

       Daca deschid gura sa scot macar un cuvant cat de mic, stiu sigur ca nu o sa iasa ce vreau sa spun de fapt. O avalansa de cuvinte urate mi se amesteca printre corzile vocale, iar in gand am numai cuvintele: "trebuie sa ajung".

Unde? Unde mergi asa? E frig. Intoarce-te inapoi. Nu mai gandi. Incearca sa te calmezi. Nu ii raspunde, stii ca nu o sa ii spui ce are nevoie...o sa iasa o parte din ce incerci sa tii in tine.

       Ignor omul ce ma intreba cum sa ajunga nu stiu eu unde, bine ca am castile puse, macar asa am o scuza ca nu am auzit.

Dar ai auzit. Ai auzit foarte bine ce ti-a spus desi muzica iti zgarie timpanele din cauza volumului. Stiai si sa il ajuti. E mai bine asa. Nu il implica.

       Valul de caldura izbucneste din nou. Imi cuprinde iar toata fiinta, iar dupa ce ajunge la limitele ei, se intoarce mai puternic spre creier. Ma gadila pumnul si un picior. Nu vreau sa fiu violent. Nu vreau. Dar se cere. Se cere de tot ceea ce ma inconjoara. Totul ma irita, iar asta ma face sa nu mai vad bine si sa nu mai gandesc cum trebuie.

Mai mergi un pic, apoi intoarce-te. O sa regreti amarnic. Nu vrei sa faci asta, sau macar nu acum.

       Iar un val de caldura. Cum pare sa dispara....apare cate un gand mic care il porneste din nou. Din ce in ce mai puternic si mai greu de controlat. Pasii mi se accentueaza, ritmul lor crescand odata cu ritmul cantecului ce inca imi zgarie timpanele si asta ma calmeaza un pic.

Nu. Nu e ok. Ai ajuns in zona in care nu ar trebui sa fii. Intoarce-te sau macar schimba directia.

       A spus ce a spus. O sa il fac sa isi inghita cuvintele. O sa regrete ca macar s-a gandit sa spuna asa ceva. Nu isi permite. Nu cu mine, nu in situatia in care suntem. Sunt doua situatii foarte diferite. Nu e indreptatit sa comenteze asa ceva.

Opreste-te. O sa regreti si tu.

       Va regreta ziua in care a crezut ca isi permite asa ceva. Nu din partea lui, nu, nu, nu. E acolo unde e, si e din vina lui. Nu face nimic ca sa se ridice sau sa incerce sa schimbe situatia. Nu are dreptul sa ma judece sau sa ma compare. Eu macar ma misc sa ies din zona mea. Ma zbat si se vad rezultate. El sta si o freaca.

Stii ca defapt nu pe al ai nervi. Stii ca e vorba de altcineva acum nu? Stiu ca ai tinut si asta in tine, nu refula pe el, macar mergi la cine te-a enervat de fapt.

       Un alt val de caldura, Simt ca imi pierd mintile, Vreau sa dau afara, dar daca incerc macar un pic o sa explodeze tot in jurul meu si o sa imi pierd si minimul de control pe care il am. Trebuie sa ma opresc, sentimentele astea sunt pentru ea. Chiar daca nu am mai vorbit si nu a mai facut nimic, aceste sentimente sunt pentru ea. Ea m-a adus in starea asta prima oara, iar aceste sentimente sunt "cadoul" meu pentru ea, si numai EA. O sa ii para rau ca m-a adus in starea asta vreodata. Sa se roage mult la orice zeitate, de preferat la toate, sa nu avem niciodata genul asta de discutie fata in fata. Atunci stiu sigur ca nu o sa ma pot abtine deloc.

Macar acum mergi inapoi.